Viaţa ca un night club

24 Ianuarie 2014

Zgomot, lume multă, fum, miros puternic de alcool, farfurii cu felii de lămîie, haine de firmă, firmă de mall, mall cu ştaif etc. Excitaţie la maximum, pînă spre „to be high”. Nopţi nedormite, zile de somn, vise în ceaţă, ceaţă în realitate. Iarnă. Nopţi lungi, zile scurte, sentimente refulate, trăiri defulate. Comunicare închisă. Caste, bîrfe, mondenism. Maşini scumpe, gadgeturi recente, asortări. Sortări pe diverse criterii antisociale. O lume. Nişte lume. Ipochimeni, oameni, tineri, bătrîni, pardon, vîrsta a doua, agăţîndu-se cu disperare de un ţel. Viaţă trăită pe orbită de electron? Poate, dar cîţi din ei ştiu de postulatele lui Bohr?! Şi chiar dacă ar şti, unde sînt forţele centrifugă şi coulombiană de altă dată?

La cîte nu m-am gîndit în aceste zile libere! Cîte amintiri, gînduri triste, întîmplări vesele, clipe de duioşie, clipe de nebunie. Şi nu ştiu cum, aşa, pe final de mini-vacanţă, mi-am amintit romanţa asta şi am înţeles că, de fapt, mesajul ei este şi firul roşu al amintirilor mele, puse cap la cap sau lăsate aiurea să se desfăşoare la întîmplare!