Ce ne interesează

15 Martie 2012

Pe mine nu mă interesează nimic. Niciodată nu am fost dornică de distracție. Adică să merg undeva să mă simt bine. Să merg la petreceri, să merg în vizită, să beau, să mănînc, să dansez, să glumesc.
Îmi plăcea să mă simt bine cu o carte și cel mai adesea eram fericită dacă puteam să port o discuție interesantă cu cineva. Asta mă făcea să mă simt bine. Discutam o temă, argumentam, mă contraziceam, îmi spuneam cu hotărîre punctul de vedere, mă lăsam combătută de dragul discuției, de dragul interlocutorului, uneori fascinată de sinapsele lui, de deosebirea netă de gîndire, de felul în care, poate, ajungeam la aceeași concluzie, prin metode și împletiri de gînduri complet diferite.
Asta se întîmpla cu multă vreme în urmă, cînd oamenii erau mai curajoși, cu mai puține prejudecăți, cu o mai mare deschidere spre ideile în dialog. Interesant este că asta se întîmpla într-o vreme în care lumea era obsedată că e ascultată de mai mulți decît cei cărora li se adresa în mod direct.
Acum mentalitatea s-a schimbat complet. Viața s-a schimbat complet. Eu nu cred că mai pot avea astfel de discuții cu mai mult de doi oameni, să zicem. Unul este prietenul meu M., iar celălalt este Dan Ciachir, dar cu el mă văd foarte rar în ultima vreme.
Pe de altă parte, am blogul acesta care este un instrument foarte periculos. Îmi dau seama că ceea ce scriu eu aici nu interesează pe nimeni, decît dacă îndeplinește în mod necesar două condiții: să fie un subiect de scandal, iar la comentarii să se scrie îndeobște lucruri scandaloase și care musai să aducă prejudiciu lui the unbeatable foe, chiar dacă el este o persoană reală, cu sentimente, cu trăiri, cu sensibilități, mai deștept, mai prost, mai expresiv sau mai plin de platitudini. Și asta se întîmplă fiindcă aducem zdrobitorul argument că vrem să ne simțim bine, să ne jucăm, să glumim, chiar dacă ucidem lent pe cineva și pe noi înșine.
Ca să iau un exemplu recent, deși am peste 30 de comentarii la postarea precedentă, nu cred că s-a uitat cineva la documentarul despre psihopații din noi. Nici nu avea cum să se uite, nu e nicio distracție în asta. Chiar nu-ți vine să rîzi și nici nu poți să-i iei pe ăia peste picior, fiindcă nu le-ar păsa. Și asta contează. Să ai convingerea că cineva suferă. Altfel distracția nu mai are niciun farmec.
Culmea e că tocmai asta susține documentarul. Și atunci? Și atunci, dragii mei, dacă nu ați vrut să fiți spectatori, ați devenit în mod necesar personaje de documentar.

Mi-a plăcut ceva dintr-un interviu al lui Octavian Soviany, interviu care se numește, O nouă civilizație a inimii. Spune așa:

Este vulgaritatea o formă de seducţie?


Vulgaritatea, chiar şi obscenitatea pot câteodată să fascineze. E ca atunci când după ce nu a mâncat decât caviar toată viaţa, un gurmand simte nevoia să mai mănânce şi nişte icre de ştiucă cu ceapă. În ceea ce mă priveşte, am simţit foarte rar această ispită.

Mi se pare cea mai blîndă comparație cu putință…

Anunțuri

40 Responses to “Ce ne interesează”

  1. Dan M. Says:

    Ba să ştii că eu m-am uitat şi la titlul postării precedente: „La granița subțire”, atunci când mi-am scremut memoria să-şi amintească a doua frază a franţuzului:
    „Nici Platon, cât a fost el de Platon, nu a ştiut pe ce treaptă a formelor să o aşeze: printre făpturile precumpănitor gânditoare sau printre cele care trăiesc mai mult cu simţurile”
    Aici am pus ghilimelele, întrucât m-am citat singur, ca să zic aşa.
    Bungheşti legătura dintre titlu şi conţinut?

    Iar acum, inspirat şi de numele noii postări, mi-aş dori să ne scrie Bogdan, care e atât de priceput într-ale istoriei, un eseu despre femeile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
    Mama ar fi mândră că are băiat cu aşa multă carte, tu ai fi bucuroasă să ne vezi revenind la subiecte de mare interes naţional, M.G. ar avea un nou prilej de meditaţie asupra sfinţeniei în ortodoxie …

    • Sorina Says:

      Iar eu aș fi interesată să citesc un eseu despre iubire, scris de tine. Cel mai mult m-ar interesa să văd din ce perspectivă ai aborda tema asta…


  2. Uite duamnă scumpă Sorina care ieu am o poză ezac din momentu care lam conceput pe fimiu Dumnezeu dei deie bine chear dacă cu panorama de nevastă acuma m-ă urăşte ie drep că nu m-ă văd tuată ân poză care totuş se vede ceva care cum să v-ă spui e organu creatif al meu care deacolo a eşit fimiu sa făcut băeat marer sânt tare mîndră de el uite poza care v-ă zic

    http://lorenalupu.wordpress.com/2011/05/11/mame-celebre-din-istorie-2/

  3. M.G. Says:

    Nu ştiu cine a zis-o (deşi cred că am parafrazat un pic), însă fraza asta chiar mi se pare că exprimă aproape totul despre obscenitate: Proferarea compulsivă a obscenităţii este semnul unei minţi slabe care încearcă să se exprime viguros în lipsa unui vocabular adecvat.

    Aici, vocabularul adecvat poate fi înţeles şi ca dotare ideatică elevată. Cred că fraza aceasta poate constitui un bun prilej de meditaţie asupra propriilor cuvinte, imaginilor sau legăturilor pe care le concepe ori la care (se) trimite creierul…


    • Ah domnu MÎGÎ cum pune-ţ dumevuastră punctuleţe celea care la sfîrşitu la fraza dumevuastră care ânţelegem că vreţ ca să spune-ţ maimulte sînteţ aşea misterious care duamna Georgescu dela 3 mea zis duamnă numa firile poietice pune punctulţele care vrea s-ă spună ie un om cu carte are multe cuvinte la iel care decît le sugeriează care a zis că totuş la uni pua sănsemneze că ard scrisu aşea leşinat ca cum sînt ieu dupe o zi de alergat prin pieaţă care nu cred că ie cazu dumevuastră adecă nij leşinătura nij pieaţa care acolo nave-ţ audiiienţă s-au cum î-i spune la lecţile dumevuastră despre Dumnezeu şi alte figuri dîn Bibliie.

      • Sorina Says:

        Mama ar fi mândră că are băiat cu aşa multă carte, tu ai fi bucuroasă să ne vezi revenind la subiecte de mare interes naţional, M.G. ar avea un nou prilej de meditaţie asupra sfinţeniei în ortodoxie …
        Puteți s-o întrebați pe doamna Georgescu punctulețele (by the way, se numesc puncte de suspensie și se pun doar 3, nu mai multe) de la mesajul lui domnu Dan cam ce impresie îi lasă? Vă rog eu, ajutați-ne cu interpretarea asta!


      • Mea zis duamna Georgescu că acolo adecă l-a domnu Dan ie vorba despre o enumărare care cum să v-ă spui sa oprit aşea ca fimiu cu capun copac cînd îl bătiea tasu pentru oraniiea care nul lăsa care la domnu MÎGÎ e aşea o fuormă de leşinătură cu pretenţi de ceva abisale adecă nijte fugr de stil fuarte vechi m-ai vechi decît un scritor Vlauţă s-au aşea ceva aşea mea zis duamna Georgescu care v-ă rog să nu v-ă supăra-ţ pe iea ie femee cistită nu iea bani pentru meditaţi la copi care ie fuarte respectuoasă la noi ân bloc.

      • Sorina Says:

        Tu ce mai faci? Nu te mai vede omul cu lunile. Credeam că o să mă susții, aveam și eu pe cineva, un sprijin acolo…
        Haideți, mai deranjați-o o dată, să dea interpretarea și la mesajul meu. Îi fac o prăjitură bună, niște ișlere, o minune, că, zău, chiar a fost drăguță!


      • A zis că ie lafel ca la domnu MÎGÎ adecă v-ă place să v-ă credeţi poietică cu sugerăriii din astea m-ai elevate care nu ie landemîna mă scuza-ţ aşea mea zis care puate fiii şi spurcată la gură din cauza la buală duamnă care degieaba o aştepta-ţ la işlere care iea nu mănâncă aşea ceva din cauza la diabetu care ieste ân sîngele dumneaiei.

      • Sorina Says:

        Bine, mulțumesc, dar nu e nevoie să reproduceți aici cuvintele celor care sînt spurcați la gură. Fiți discretă, fiți o doamnă, cred că Nelu ar fi încîntat de noua latură a feminității dumneavoastră!


      • Nelu m-ă iubeşte orcum duamnă a zis că ie fericit că ca mine na găsit niciunde care totuş a îmblat pela blocuri multe ierea şi eletricean ân tinereţe care â-l chema femeele cu pretest la bec ars care dupaia iele vroiau care va să zică s-ă le ardă pe iele mănţelege-ţ. Dar a spus că numa de minei place chear dacă am fiu doitoc mea zis că am aşea o privire frumuasăntru-n ochi care la celălalt na putut spune din cauza la caratactă ceo am care num permite săi arăt ce frumuos e ochiu cellalt are aceaş strălucire duamnă.

      • Sorina Says:

        Asta e bine, dar ați văzut că domnu Dan zice că sistemul de iluzii nu durează la infinit și e posibil să vină o zi în care să nu vă mai iubească chiar așa oricum.
        Ce voiam să vă întreb, ați pus un link către blogul Lorenei, am văzut că frecventați mult blogul ei, e acolo un domn simpatic, semnează Nedormitu, are și el blog, deși cam slăbuț, adică nici poetic, nici misterios, nici, nici. Fără sare și piper, dacă mă înțelegeți. Dumneavoastră ce impresie v-a făcut acest Nedormitu, dar lui Nelu și doamnei Georgescu?


      • Ie un om drăguţ care nu todeaunas de acord cu iel va băgat în eruare dobitocu de fimiu care va zis că Nedormindu ar scriiiie â-l locu la mine nu ie adevărat duamnă fimiu are obsesi paranoia mea zis un medic ce la cosultat cînd ierea mai tînăr şi făciea oraniie ân parc.

      • Sorina Says:

        Nu, nici vorbă! Dumneavoastră scrieți în locul la iel! Mă mir de așa confuzie, că de obicei sînteți foarte atentă. Aș putea spune direct proporțional cu numărul de i-uri nenecesare.

  4. Dan M. Says:

    @Iar eu aș fi interesată să citesc un eseu despre iubire, scris de tine.

    Nu pot darling să-ţi dau satisfacţie. Că de-ar fi să scriu ceva despre iubirea carnală, m-ar certa M.G. că spun obscenităţi, iar dacă aş vorbi despre amorul platonic aş deveni prea poetic şi mi-ar veni să bag puncte de suspensie d-alea abisale, şi atunci mi-aş lua mustrarea cuvenită de la doamna Georgescu de la 3.
    Aşadar tot fiul celei mai celebre mame din istorie ne poate scoate din belea. Hai, istoricule, răspunde la astea două întrebări:
    1) Cu care femei şi în ce fel s-a coitat Ştefan cel Mare şi Sfânt?
    2) De câte ori a făcut Măria Sa oranie în parcul castelului?

    • Sorina Says:

      Mi-aș fi dorit foarte mult să abordezi tema iubirii de sine. Ți se potrivește de minune și aveai nenumărate deschideri spre cazuri celebre din cultura occidentală, cea plină de tehnici și metode.
      Tu însă te-ai repezit să dai răspunsul ăsta care, pentru mine, e ca o lucrare făcută la minima rezistență Din nou, dommage.
      Să bag și niște puncte: Ah, cît de mult ar fi contat pentru mine acest eseu…
      Bogdan nu va scrie aici despre Ștefan cel Mare și, în orice caz, nu după planul făcut de tine.

      P.S. De ce toți bărbații sînt obsedați de oranie, indiferent dacă o practică ei sau alții? De ce a fi oranist e cea mai gravă insultă ce poate fi adusă acestei subspecii? Enlighten me, darling!

      • Dan M. Says:

        @De ce a fi oranist e cea mai gravă insultă?

        Se vede că nu te pricepi la teologie.
        Păi aşa ne învaţă Biblia: că onania (cuvânt ce provine de la ceea ce făcea domnul Onan) e ruşine mare = rău înaintea lui Dumnezeu şi păcat de moarte.
        Ia aminte aici, că-ţi scriu tot pasajul întru teologizarea ta şi ca să nu mă mai enerveze ăi de spun că citez alandala:

        „Atunci a zis Iuda către Onan:
        – Intră la femeia fratelui tău, însoară-te cu ea, în puterea leviratului, şi ridică urmaşi fratelui tău!
        Ştiind însă Onan că nu vor fi urmaşii ai lui, de aceea, când intra la femeia fratelui său, el vărsa sămânţa jos, ca să nu ridice urmaşi fratelui său.
        Ceea ce făcea el era rău înaintea lui Dumnezeu şi l-a omorât şi pe acesta.” (adică pe Onan)

        Deci de aici provine unicul adevăr. Te iluminaşi darling acuma?
        Spune-i şi tu M.G., că doar eşti cel mai tare în teologie de pe blocul Sorinei, nu-i aşa că am dreptate?

        P.S. Discipol al lui Tucidide, bagă şi tu eseul ăla!

      • Sorina Says:

        Bine, știam și, ca să-l parafrazez pe domnul M.G., ai scos din context ca să te scoți cu citatul acesta.
        Eu întrebasem altceva, mă rog, era o nuanță, dar îmi pare foarte bine că mi-ai răspuns așa, fiindcă îmi dau foarte bine seama că mama analistului, budistă declarată și practicantă în anumite privințe, folosește absolut aiurea acest termen și probabil că nu e o insultă, ci o obsesie de-a dumneaei! Care deși se pretinde femeie… las abisal loc de interpretări.

  5. Sara M. Says:

    Pe forumul lui G.P., dl. Dan M. a scris cel mai frumos eseu despre iubire din cîte am citit vreodată. Îmi amintesc că acel mesaj a fost „memorat” de către profesor la secţiunea „Mesaje remarcabile” fiind apreciat în mod deosebit pentru profunzime şi sensibilitate.
    Regret că nu am anticipat dispariţia forumului şi nu am păstrat într-un fişier scriitura dlui Dan M. Era descrierea iubirii pure, aşa, ca într-un poem de înaltă valoare artistică.

    Dacă aţi copiat undeva, domnule Dan M., acel mesaj, v-aş ruga să aveţi amabilitatea să mi-l transmiteţi pe adresa sara.macovski@yahoo.com
    Mulţumesc.

    • Sorina Says:

      Dacă e aşa cum spuneţi, eu nu ştiu, fiindcă nu l-am citit, l-ar putea rescrie şi aici, între ghilimele, citîndu-se pe el însuşi. Astfel, ar putea să ne încînte pe toţi, ceea ce ar fi o chestiune absolut inedită, cel puţin pentru ultima perioadă de cînd găseşte că altfel de lucruri sînt instructive…

  6. bogdan Says:

    Sorina, am fost de curând la o comemorare, la Cimitirul Bellu. Am fost și la dl profesor, am aprins o lumânare. Trecând prin secțiunea artiștilor, nu am putut să nu remarc noile morminte, ale lui Gheorghe Dinică și Emil Hossu. Dinică are o lucrare funerară interesantă, cu un bust.
    În fine, am ajuns la dl profesor și am fost plăcut surprins să văd o lucrare, care arată bine. Despre posibila finanțare a unei lucrări discutasem la un moment dat noi, câțiva foști forumiști de pe Forumul Pruteanu.

  7. Dan M. Says:

    Îhî.
    În tot cazul, dacă franţuzul cel hâtru sau marele Platon ar fi avut ocazia să se delecteze cu fermecătoarele texte postate de mama analistului, atunci poate că ar fi folosit nişte cuvinte mai blânde pe când vorbeau despre sexul aşa-zis frumos.

    P.S. În memoria calculatorului nu am păstrat mesaje de pe saitul Pruteanu; doar în cea a capului.

    • Sorina Says:

      Nu ar fi avut niciun motiv să se exprime mai blînd la adresa sexului aşa-zis frumos, fiindcă mama analistului nu face parte din categoria asta, ci din categoria sexului aşa-zis tare!

      P.S. Poţi să rescrii, aici, din memorie, eseul acela? Şi dacă da, vrei să o faci?

  8. Sara M. Says:

    Nu poate rescrie nimic. Nicio iotă…
    M-am exprimat inexact. Mesajul acela nu era un „eseu”. Mai degrabă era un răspuns generos oferit pur şi simplu circumstanţial unei tinere care insista infantil să i se răspundă la o întrebare atît de naivă, încît nu merita niciun răspuns serios.
    Dl. Dan M. se afla în acel moment, pesemne, într-o stare de maximă complezenţă şi, pentru că nimeni nu părea să rezoneze la subiectul fetei, a scris el.
    Paradoxal, ceea ce ar fi trebuit să fie un simplu gest de compasiune a devenit o analiză profundă, documentată şi parcă din plin experimentată a celui mai delicat sentiment omenesc.
    Am certitudinea că nu va mai putea reedita mesajul acela (compus din două capitole) la comandă, pentru că nu l-a memorat în cap, aşa cum spune acum, şi nici măcar în inimă. A fost pur şi simplu expresia unei simţiri conjuncturale, ca o febră trecătoare la antitermice… Dovadă certă stă construcţia pe care o foloseşte azi, aceea cu „sexul aşa-zis frumos”, parcă premeditat misogină. O altă probă irefutabilă că memoria capului nu o bate pe cea a calculatorului este admiraţia pentru vulgaritatea feminină de azi, în contrast eviscerant cu teocraţia purităţii feminine căreia, altă dată, părea că i s-a consacrat.
    Uneori, oamenii şi convingerile lor se mai schimbă.

    • Sorina Says:

      Era cu citate? Adică analiza se baza pe ceea ce spuseseră autori celebri despre subiectul dat? Sau erau prezentate opiniile lui pe tema dată, fără referiri la iubiri celebre?
      Diferenţa e de mare importanţă, fiindcă în primul caz e posibil să rescrie mesajul, în al doilea caz ar fi mai greu, fiindcă aşa cum bine spuneaţi oamenii fie îşi mai schimbă axiologia, fie nu, adică misoginismul şi toate celelalte înclinaţii erau date de la bun început.

  9. luminita Says:

    eu nu înțeleg de ce mai scrii

  10. Dan M. Says:

    Doamna Sara M. are oarecum dreptate. Contextul în care mi-a venit atunci să mărturisesc cele mai intime gânduri şi reflecţii despre Beatrice nu poate fi reprodus aici şi acum, iar să-mi opintesc memoria la comandă nu-mi stă în caracter.
    Factorul declanşant a fost probabil acea candoare, pe care eu am simţit-o ca fiind naturală, nejucată, spre deosebire de insistenţele infantile prin care mi se cere în ultima vreme să răspund la chestiuni de felul: Ai nevastă? Ai copii? Ce profesie ai? Ce zodie eşti? etc. Doar CNP-ul şi seria de la buletin nu mi-au fost solicitate. La asemenea întrebări, care numai la prima vedere sunt naive, eu găsesc cu cale să replic prin construcţii premeditat misogine.
    Am totuşi senzaţia că doamna Sara M. a lăsat ultima frază neterminată. Cred că a vrut să zică următoarele:

    Uneori, oamenii şi convingerile lor se mai schimbă, dar cel mai adesea nişte aparenţe înşelătoare ne surprind făcându-ne să vedem schimbare acolo unde nu e decât consecvenţă.

    • Sorina Says:

      Adică misoginismul tău e doar în raport cu mine şi întrebările mele. Mulţumesc de compliment. În orice caz, în opinia mea, la astfel de întrebări nu ai răspuns cu construcţii premeditat misogine, fiindcă nu ai răspuns deloc.
      Iar la chestia asta, plasată en passant:La asemenea întrebări, care numai la prima vedere sunt naive,, nu pot să nu răspund cu o altă întrebare. Dincolo de aparenţa de naivitate, ce crezi că se ascunde? Vreun interes imediat şi cuantificabil material?

  11. Dan M. Says:

    Posibil, darling, căci insişti de parcă ai fi făcut vreun pariu cu analistul Cap Încornorat. Oricum, vezi că mulţimea foloaselor nu e alcătuită doar din josnicele interese cuantificabile material.

    • Sorina Says:

      Bine, nu ai decît să crezi ce vrei.
      Pot să-ţi spun un singur lucru. E pentru prima dată cînd pun la îndoială masculinitatea ta. Cu tot ceea ce derivă comportamental de aici. Adică mă învinovăţeşti pe mine şi mă acuzi de lucruri reprobabile, fără niciun fel de dovezi, făcîndu-mi proces de intenţie, doar ca să ieşi tu basma curată.
      Nu întrebările mele te-au determinat să spui că eşti atras de vulgaritatea instructivă de pe acel blog, de Lorena Lupu care e o fată straşnică, să te referi astfel la sexul aşa-zis frumos, prin diverse citate pe care le-ai scris aici.
      Iar aluzia asta finală referitoare la mulţimea intereselor, îmi dă măsura judecăţii tale. Fiindcă, de fapt, tu te foloseşti de ceea ce unii sau alţii au povestit vreodată despre ei şi familiile lor, tocmai pentru a-i lua peste picior şi a îţi bate joc de profesia pe care o au, de părinţii lor, de copiii lor şi de soţiile lor. Şi atunci de ce să răspunzi tu la astfel de întrebări?! Tu nu trebuie să fii ţinta unor astfel de săgeţi, nu?
      Parcă aş sta de vorbă cu tînărul leninist.

  12. Dan M. Says:

    O dăduşi zbârcită. Hodoronc-tronc Lorena Lupu. Cred că şi noaptea o visezi.
    Şi de copiii cui mi-am bătut eu joc, darling? Ai vreo dovadă sau o luă razna obiectul de sub basmaua ta?

    • Sorina Says:

      Mă crezi proastă sau amnezică? Exact cînd m-ai întrebat dacă aş fi de acord ca personajul infam să scrie cu pseudonimul fata lui Bogdan, exact atunci te-am întrebat dacă ai copii. Asta nu fiindcă m-ar fi interesat dacă ai copii, ci pentru a te face să te gîndeşti dacă ţie ţi-ar conveni să scrie cineva, cu numele copilului tău, tot felul de măscări. Ia verifică tu mesajele, te rog, şi vezi că şi cronologic e aşa cum spun eu.
      De profesie te-am întrebat imediat după ce ai făcut nişte consideraţii despre ADN-ul lui Bogdan. Te-am întrebat ce profesie ai, ai absolvit cumva Genetica? E limpede că determinarea întrebării era la fel ca pentru primul caz.
      Dar e mai avantajos să mă prezinţi pe mine aici ca fiind bîrfitoare şi dornică de amănunte, decît să recunoşti că ai jignit nişte oameni, iar eu te-am atenţionat blînd doar cu nişte întrebări la care, sincer îţi spun, nici nu aşteptam vreun răspuns.
      Nu cred că merit vreun răspuns la mesajul acesta şi spun asta fiindcă am ajuns să te cunosc mai bine decît îţi închipui tu!

  13. Dan M. Says:

    Calmă, calmă.
    E adevărat că, în momentul în care ai dat ucazul cu interdicţia şi ştergerea retroactivă de mesaje, te-am întrebat dacă ai permite totuşi fetei lui Bogdan să scrie pe blogul tău.
    Asta însă nu înseamnă, darling, că mi-am bătut joc de copiii cuiva. Pe bune, credeam că ai proprietatea cuvintelor.

  14. Sara M. Says:

    @„Aparenţe înşelătoare ne surprind…”

    Liniştitor. Aducător de pace acest gînd.
    Mi-am amintit o poveste tulburătoare scrisă de Cehov, ca într-o străfulgerare de blitz, „Piesă neterminată pentru pianină mecanică”. Nici nu ştiu de ce, ce relevanţă ar putea avea… Apoi, sunetul unei romanţe sinistre mi s-a năzărit, ca prin vis, fără nicio legătură cele discutate pe aici. Oare de ce?

    „Romanţa zilelor de ieri

    Taci,
    Să nu-mi deştepţi tristeţea amintirilor culcate
    În sicriele-albastre ale zilelor de ieri!…
    Taci,
    Să nu-mi deştepţi în suflet tragediile jucate
    În aplauzele mute ale-ntîilor dureri!
    Treci tăcut ca beduinul ce cutreieră nisipul,
    Treci tăcut ca cel ce-şi pune mîinile-n cruciş pe piept,
    Şi să nu mă chemi pe nume –
    Să-mi deştepţi din piatră chipul
    Sfinxului,
    Ce-ar vrea să-mi spună că e timpul să-l deştept…
    Ocoleşte-mă cu groază, ca pe-un stârv de om ucis –
    Nu de oameni,
    Ci de mîna nentrupatelor dorinţi –
    Şi pe piatra-mi funerară nu citi poemul scris
    De nebunul din cetatea plină numai de cuminţi!…
    Ocoleşte-mă cu groază…
    Dar opreşte-te deoparte,
    Să mă poţi privi de-a-ntregul
    Şi să-mi spui ce vezi…
    Eu sunt
    Stropul vinului ce scade din paharele deşarte
    Şi romanţa nesfîrşită, căci arcuşele s-au frînt!”


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: