Poveste(V)

18 Iunie 2011

După cîteva minute, însă, elevii claselor de saxofon și violă începură să facă greșeli, să cînte fals și chiar să greșească ritmul. Cei de la clasa de muzică a sferelor transcriau note aiurea pe portativ, unii chiar se înfuriară și rupseră caietele de muzică, acțiune absolut fără precedent în școala condusă de G.M. Nimeni nu-și dădea seama ce se întîmplă de fapt, se acuzau unii pe alții prin vorbe scrîșnite sau doar priviri pline de înțeles. G.M. însuși părea scos din nepăsarea lui funciară, era ușor îngrijorat și-și dădea seama că e incapabil să facă față  situației. El nu fusese niciodată un lider, nici un bun organizator, îi lipsea simțul practic, nu era deloc terre-à-terre , era un visător, un nonconformist, un idealist?!, un profesor…

 Muzica încetase demult, tot ce se mai auzea era un zdrăngănit absolut insuportabil, G.M. se gîndea cu oarecare neliniște că școala ar putea fi compromisă definitiv. În timpul gîndurilor sale, în jur, totul devenea din ce în ce mai abrupt, cîțiva băieți se luară la bătaie, fetele se smiorcăiau speriate prin colțurile claselor, cineva scoase din geantă niște etnobotanice și clorofilă și împărți în dreapta și-n stînga porții destul de mici, cît să ajungă la toată lumea. Brusc, G.M. realiză că B.W. nu era acolo să dea o mînă de ajutor, refuză porția de clorofilă pe care premiantul clasei i-o oferi cu grație, abandonă școala și plecă în căutatrea lui B.W.

Plecă furios și ieși în grabă din școală. Avu un adevărat șoc cînd văzu orașul în care locuia. Fiindcă mai mereu numai muzica sferelor îi umbla prin minte, nu prea se concentra la cele din jur, trăia ca și cum ar fi plutit deasupra tuturor pubelelor, polițiștilor, traseelor optime, farmaciilor în criză de clorofilă și mizeriei de peste tot. De fapt, habar nu avea unde să o caute pe B.W., dar era hotărît  să înfrunte  tot pentru a o găsi și a-i spune cît de mult i-a trădat încrederea, cît rău a făcut muzicii, cît rău a făcut școlii și cît de mult i-a zăpăcit pe elevi. Se gîndi cu părere de rău că acordase încredere unei femei, că, practic, lăsase școala pe mîna ei, că de la o femeie te poți aștepta la astfel de reacții, că nu avea nevoie de imprevizibil într-o lume previzibilă și previzionată de toți. El nu voia decît liniștea orelor de muzică, iar dacă B.W nu era în stare să asigure asta, atunci avea să o concedieze. Îi va oferi și cîteva porții de clorofilă pentru șase luni, pînă își găsea ceva de făcut. Și G.M, deși furios, se percepea generos. În definitiv, ce o apucase? De ce părăsise școala? Întrebări la care G.M nu avea răspuns și nici nu dorea să-l afle. El dorea doar să-și expună nemulțumirea, punctul de vedere, să obțină, poate, o reconciliere, în final, cu B.W., dar în anumite condiții impuse de el. Ar fi vrut-o smerită, speriată, conștientă de răul făcut, asumîndu-și întreaga vină, supunîndu-se  și dedicîndu-se mai abitir ca oricînd lui și școlii.

Anunțuri

15 Responses to “Poveste(V)”

  1. bogdan Says:

    Da, e frumoasă povestirea. Ține-o tot așa!

  2. creca Says:

    Eu te citesc. Dar nu dintr-un cotidian impuls. Daca s-ar vedea cum si de ce te citesc, as observa o urma de frina de cauciuc laic intr-o parcare linistit-uitata. Deaceea, imi place sa tac si sa ascult ralantiul motorului scolastic care nu a visat niciodata cursa infernala.

  3. Valerius Says:

    Constat că sunteţi cu adevărat hotărâtă: nu pot face comentariu la „Nicio veste, nici poveste”.

    Îl fac aici.

    Doamnă Sorina,

    Sfatul meu (ştiu, „cel mai uşor lucru e să dai sfaturi”, „dau sfaturi cei care au nevoie de sfaturi”) este să scrieţi, în continuare. Măcar ca mijloc pentru a evita sinuciderea (dacă Emil Cioran spune un adevăr).

    Nu puteţi scrie ceva interesant pentru toţi şi întotdeauna.

    De exemplu, eu n-am putut citi serialul „Poveste”. Introduceţi atâtea simboluri, complicând inutil receptarea mesajului artistic ! Dv. suferiţi de estetism. Dacă-mi permiteţi comparaţia (justificată pentru a explica dezinteresul meu pentru „Poveste”), dv. sunteţi însetată de Frumosul în sine, eu sunt însetat de Adevărul în sine. Amândoi suferim de boli incurabile. Preferinţa dv. pentru Frumosul în sine vă făcea să-l preferaţi pe Patru-litere-şi-un punct, care, în opinia mea, era un trişor. El nu era, precum dv., un bolnav de estetism, ci un ideolog de serviciu.

    Din motivele menţionate, nu voi putea citi tot ce scrieţi. Dar, dacă măcar din când în când veţi scrie şi articole de felul lui „Fericirea de a fi nefericit”, veţi avea cel puţin un cititor.

    • Sorina Says:

      Nu, nu se pot face comentarii la ultima postare. Dar e ca și cum s-ar face, nu?
      Da, nu știu dacă era un trișor sau un ideolog de serviciu, dar îmi lipsește teribil de mult dialogul cu el. Avea niște idei foarte interesante despre frumos, despre frumosul în sine. Și despre multe altele. Un mod de gîndire complet diferit de al meu și care totuși mă fascina nespus. Asta e!

  4. Valerius Says:

    Cred că dacă mai fac nişte comentarii politice pe aici, apare Patru-litere-şi-un-punct cu o falcă în ceruri şi cu una pre pământ, ţintind spre mine cu pistolul lui plin de cartuşe oarbe.

    Chiar, ce-o fi cu el, de ce nu se mai produce pe aici ? Că şi-a revizuit concepţiile politice mi-e imposibil să cred. Că l-a inundat un sentiment de ruşine, pentru faptul că făcea apologia Băşescului şi a partidului acestuia de asemenea. Eu cred că a primit alt sector pentru a-şi exercita funcţia de ideolog de serviciu. Cine ştie pe unde şi sub care pseudonim îşi face datoria de sectorist ! Cum stilul e omul însuşi şi cum nu-l (sau nul) consider capabil de a-şi schimba stilul, cu atât mai puţin caracterul, aş fi curios să ştiu pe unde prestează acum, străduindu-mă să-l recunosc.

    Mi-aş pune pielea la bătaie, numai să vă procur plăcerea de a vi-l aduce pe cel care mieuna atât de dulce pentru dv.: „Dar-ling”.

    • Sorina Says:

      Mă faceți să rîd. Auzi, mi-aș pune pielea la bătaie… Parcă ar fi o replică dintr-un spaghetti western… Drăguț!
      Puteți scrie orice fiindcă patrulitereșiunpunct nu mai vine aici.
      O zi frumoasă!

      • Valerius Says:

        „Mă faceți să râd”.
        Sper că asta e de bine. E atât de plăcut să afli că ai făcut un bine ! Fie el cât de mic.

      • Sorina Says:

        Domnule Valerius,
        Comentariul dvs. are numărul 2000. Vă felicit și vă numesc comentatorul blogului. Voi adăuga linkul către blogul dvs. la mine pe blog! Ca premiu…

  5. Valerius Says:

    Doamnă Sorina,

    Intenţia dv. generoasă mi-a făcut mare plăcere.
    Dar vă rog să nu vă grăbiţi, nu acţionaţi sub imperiul unui impuls. Nu vreau să regretaţi. Eu ştiu că am multe păcate şi că pot oricând, fără voia mea, să vă supăr. Mai gândiţi-vă şi la riscul pe care vi-l asumaţi: trimiteţi către pagina unui comunist îndrăcit. Nu e o companie bună, onorabilă. „Nu se merită”.

    Credeţi-mă, putem rămâne prieteni (dacă suntem deja) şi fără să vă asumaţi acest risc.

    • Sorina Says:

      Domnule Valerius,
      Totdeauna am acționat sub imperiul impulsului. Sînt cu adevărat o persoană impulsivă. E adevărat că anumite impulsuri m-au făcut să am regrete. Dar niciodată nu am dat înapoi. Am o educație nemțească, „un om o vorbă”.
      Mă uimește ceva, totuși. Cum puteți dvs. înșivă să spuneți că nu e onorabilă compania unui comunist îndrăcit. Mă faceți să mă gîndesc la contradicția în sine și asta e, cumva, plăcut!

  6. Valerius Says:

    „Cum puteți dvs. înșivă să spuneți că nu e onorabilă compania unui comunist îndrăcit.”

    Mă priveam din exterior, prin ochii celor care au astfel de opinii. Eu nu sunt în contradicţie cu mine însumi în problema calităţii (auto)recunoscute de comunist.

    • Sorina Says:

      Am înțeles asta, că vă priveați prin ochii mei. Dar asta nu are nicio importanță. Tot o dedublare este și tot contradictorie rămîne afirmația.
      În orice caz, vă mulțumesc pentru complimentul indirect!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: