Lună plină

23 Octombrie 2010

M-am întors acum acasă de la nişte prieteni. Pe Floreasca deasupra lacului era un glob mare, galben care se reflecta spectaculos în apă.
Cum tocmai îmi doream luna de pe cer, am întrebat ingenuu: Aia e chiar luna? Mda.
Mă simt mai puternică, mai creativă în zilele cu lună plină sau foarte certăreaţă sau foarte iubitoare. Sînt mai capricioasă ca de obicei şi de aceea ştiu sau simt aceste zile, dar astăzi, estetic, chiar m-a luat prin surprindere acest corp ceresc care, cumva, adevărat sau nu, zodiacal sau nu, îmi influenţează emoţiile, nervii, stările

Să vedem ce spune poetul:

Tristesse de la lune

Ce soir, la lune rêve avec plus de paresse;
Ainsi qu’une beauté, sur de nombreux coussins,
Qui d’une main distraite et légère caresse
Avant de s’endormir le contour de ses seins,

Sur le dos satiné des molles avalanches,
Mourante, elle se livre aux longues pâmoisons,
Et promène ses yeux sur les visions blanches
Qui montent dans l’azur comme des floraisons.

Quand parfois sur ce globe, en sa langueur oisive,
Elle laisse filer une larme furtive,
Un poète pieux, ennemi du sommeil,

Dans le creux de sa main prend cette larme pâle,
Aux reflets irisés comme un fragment d’opale,
Et la met dans son coeur loin des yeux du soleil.

Charles Baudelaire

Şi iată şi traducerea pentru Bogdan 🙂

În astă seară luna visează mai trîndavă,
Ca o frumoasă care în perini s-a culcat,
Şi-şi mîngîie cu mîna-i uşoară, în zăbavă,
Cînd aţipeşte, sînul rotund şi despuiat.

Pe umeri de mătase o poartă moi nămeţii,
Cînd moare istovită de lungul ei leşin
Şi ochii-i duşi pe albe vedenii ale vieţii,
Le suie-nfloritoare spre cerul ei senin.

Şi cînd ades pe lume, de-aleanul ei pătrunsă,
Îşi lasă ca să pice o lacrimă ascunsă,
Doar un poet cucernic, duşman al somnului,

Ia lacrima pălită, în palme o adună
Ca pe-un opal cu ape ce licăre s-o pună
În inimă, departe de ochii soarelui.
(Şerban Bascovici)

Din volumul Les fleurs du mal, Editura pentru Literatură Universală, 1967

Anunțuri

24 Responses to “Lună plină”

  1. bogdan Says:

    Frumoasă poezia, da. Mersi pentru traducere.

    Oare era luna de pe cer sau Dan M. care se reflecta în apă? 🙂

    • Sorina Says:

      Habar nu am de Dan M. Era luna! Însă şi Dan M., dacă ar fi un personaj din O mie şi una de nopţi, ar putea concura cu luna:
      Ah, ce băiat! Se-asemuie cu luna,
      Căci precum luna, parcă înadins,
      Sporeşte-n frumuseţea lui întruna
      Şi străluceşte ca şi ea aprins.

  2. bogdan Says:

    Din două una: dacă nu leșină din cauza șocului, atunci leșină de plăcere! 🙂 Oricum, tot Băse îi e mai drag decât tine! 🙂

  3. bogdan Says:

    Pe Udrea cred că Dan a avut-o demult, la ce berbant e, chiar înaintea șefului … Cred că atunci Dan i-a spus, ca bonus: ”Nuți, dă-ți și tu masteratul și doctoratul și fă-te profesoară, ce, numai bășinoșii ăștia din PSD să fie profesori pe la ASE și la Drept?”. Nuți a dat din cap și ascultătoare s-a făcut profesoară la ”Dimitrie Cantemir”.

    Nota autorului: acesta e un pamflet și va fi tratat ca atare.


  4. Stimată doamnă,

    Domnul Bogdan mi-a cerut să-l apăr pe Marx de atacul „dur” al lui Berdiaev, asalt prilejuit de postarea dvs. „provocatoare”.
    Nu cred că este nevoie deoarece pe Marx îl apără opera copleşitoare şi moştenirea fecundă atât în plan filosofic cât şi politic.După mine valoarea unei filosofii stă în capacitatea şi puterea ei de a se menţine vie, de a se îmbogăţi odată cu succesiunea generaţiilor.În timp ce Berdiaev este autorul unei ontologii de cabinet, iar de berdiaevişti nu am auzit, marxismul însufleţeşte şi îndeamnă la luptă pentru „reumanizarea lumii” nenumăraţi oameni de pe întreg cuprinsul planetei în fiecare zi.

    Mai departe, citatul ales nu este, cred eu, relevant pentru o discuţie serioasă deoarece face o afirmaţie care nu este apoi demonstrată. Marx este acuzat că vrea „binele” cu mijloacele „răului” dar lipseşte argumentaţia.

    In plus ultima frază propusă: „Duşmănia faţă de rău distruge lumea spirituală a omului, precum duşmănia de bine distruge şi ea.” este o aiureală ce ne îndeamnă să nu avem duşmănie faţă de rău (a avea duşmănie faţă de bine ţine de domeniul patologicului) adică să fim indiferenţi sau prietenoşi cu răul pentru a ne păstra nedistrusă lumea spirituală.
    Şi atunci misticul Berdiaev de ce are „duşmănie” pe bolşevici ?

    • Sorina Says:

      Dragă domnule,
      Dacă lucrurile sînt aşa de clare şi absolut de nediscutat, prezenţa dumneavoastră aici nu are absolut niciun rost. Trebuia să rămîneţi în opera copleşitoare a divinului Marx şi să nu daţi curs unei invitaţii în cabinetul ontologic de la mine de pe blog. Bănuiesc că înainte de a scrie v-aţi documentat cu cine aveţi de-a face.
      Permiteţi-mi, totuşi, să vă spun că părerea fermă, pe care o afişaţi aşa de radical aici, e posibil să nu fie împărtăşită de, cel puţin, o masă mare de oameni care cred în Dumnezeu şi care nu vor şi pace să transforme o simplă doctrină în dumnezeul lor, ca să nu-i mai amintesc şi pe cei care, deşi necredincioşi, refuză această doctrină pe baza experienţei istorice corect înţelese.
      Mă tem că ultima frază din citat nu aţi reuşit să o pătrundeţi. Poate dacă veţi citi cartea, veţi înţelege că Berdiaev nu avea ură pe bolşevici, deşi, în opinia mea, avea tot dreptul să o aibă. Cum el era un om credincios, un filosof al ortodoxiei, s-a demarcat de această ură şi s-a referit la aceştia numai la nivel de exemplu.

  5. bogdan Says:

    Sorina, sunt două argumente irefutabile ale d-lui Liviu, în argumentația d-sale împotriva a ceea ce a scris Berdiaev:

    1. ”Marx este acuzat că vrea „binele” cu mijloacele „răului” dar lipseşte argumentaţia.”

    2. ”In plus ultima frază propusă: „Duşmănia faţă de rău distruge lumea spirituală a omului, precum duşmănia de bine distruge şi ea.” este o aiureală ce ne îndeamnă să nu avem duşmănie faţă de rău (a avea duşmănie faţă de bine ţine de domeniul patologicului) adică să fim indiferenţi sau prietenoşi cu răul pentru a ne păstra nedistrusă lumea spirituală.
    Şi atunci misticul Berdiaev de ce are „duşmănie” pe bolşevici ?”

    • Sorina Says:

      2. Biruinţa cea mai profundă asupra răului se obţine prin convingerea asupra vidului său, a non-fiinţei sale, a vanităţii lui. Exagerarea puterilor lui de seducere nu este un mijloc pozitiv de a lupta contra lui. Răul seduce omul, dar nu-i seducător prin el însuşi. Atracţia răului este minciună şi iluzie şi toate forţele spiritului trebuie să contribuie la risipirea acestei născociri. Diavolul nu are talent, este plictisitor. Răul este non-fiinţă, iar non-fiinţa este summum de plictiseală, de vid şi de neputinţă. Cînd luptînd împotriva lui ni-l reprezentăm seducător şi puternic, dar tulburător şi redutabil, nu cîştigăm asupra lui o biruinţă radicală şi definitivă.
      Cam aşa a tratat Berdiaev bolşevismul. Ca pe un rău ce trebuia depăşit. Culmea e că aşa s-a şi întîmplat. Comunismul a fost, pur şi simplu, depăşit, doar tiranii au fost îndepărtaţi prin revoltă.

  6. Dan M. Says:

    “pe Marx îl apără opera copleşitoare şi moştenirea fecundă atât în plan filosofic cât şi politic.”

    E tare mişto opera lui Marx. Sintetic:
    Capitalul = o însăilare de profeţii ce s-au dovedit greşite.
    Manifestul = o sumă de blesteme care aţâţă ura dintre oameni

    Iar în plan politic moştenirea a fost într-adevăr fecundă: este filosofia care a dat naştere celor mai mulţi tirani criminali din secolul trecut. Într-adevăr, opera lui Marx s-a dovedit a fi tot aşa de fecundă precum un humus otrăvit în care creşte şi înfloreşte mai ales mătrăguna, alături de alte buruieni scârbavnice.

  7. bogdan Says:

    Ca observație: deși mă repet, nu pot să nu aduc mereu în față realizările comunismului în România, care zic eu că a fost unul blând prin comparație cu cel din China sau din Cambogia: eradicarea după 1945 a tarelor sărăciei de la noi: TBC-ul și analfabetismul, miile de blocuri și clădiri pentru instituții construite în toate orașele țării în cadrul politicii de urbanism (frumosul centru al Craiovei tot în comunism a fost construit), rețeaua de drumuri, de cale ferată, electrificarea, hidrocentralele, podurile, tunelurile, stațiunile turistice, parcurile etc.
    Au fost și greșeli în politica de construcții, dar nu putem să nu ne aducem aminte de ceea ce a spus Nicu Ceaușescu, imediat după evenimentele din 1989: ”Ce a construit tata, voi nu veți construi nici în o sută de ani”. Perioada de o sută de ani, în ceea ce a spus Nicu ar putea fi schimbată ușor cu una de câteva sute de ani, dacă e să ne luăm după ce se întâmplă la noi de douăzeci de ani încoace.

  8. harapu Says:

    Argumentul ăsta cu „realizărili comunismului” îmi aduce aminte de bancul în care Bulă împreună cu Gigel, Costel, Ionel, Săndel şi Fănel, au făcut o faptă bună ajutînd o băbuţă să urce în tramvai.
    – Foarte frumos din partea voastră, copii, zice învăţătoarea. Dar de ce a trebuit să puneţi mîna cu toţii?
    – Păi da, răspunde Bulă, că băbuţa nu voia să urce.

    • bogdan Says:

      Deși bancul e bun, am rîs și eu la el, este o naivitate să se creadă că frica și coerciția au existat numai în comunism și nu există în statele civilizate din Vest, Vest care începe nu cu noi, din păcate, ci cu Ungaria.
      În Vest, de exemplu, nu se primește șpagă deoarece cine e prins că a făcut așa ceva e terminat, funcționarul public nu mai e reprimit niciodată în sistem, iar medicul își pierde licența pentru totdeauna, cei corupți și prinși asupra faptului devin niște paria și de prins chiar sunt prinși dacă fac ceva care e în neregulă, dar, de obicei, nu fac ceva ilegal tocmai de teama eventualelor consecințe dezastruoase.

      La noi, până la urmă, comunismul nu a făcut nimic, nu a construit nimic, ceea ce există la noi în țară a fost construit în perioada interbelică și chiar mai-nainte și după 1989. E simplu. Toată lumea sper că e mulțumită acum.

      • intrecere Says:

        Ești un naiv locvace care, dacă s-ar îmbăta suficient, ar fi, poate, amuzant.

        Despre Buda și Pesta rămîne cum am vorbit, mai ales cînd legi pesta de budă prin specialitatea ungurească: lanțul. Bine, trebuie să fii ungur ca să îți vină să legi poduri în lanțuri, dar nimeni nu are pretenția că-i înțelege. Nici măcar ei.

        Ar mai fi și vorba cu „nuca-n perete” sau „ce are sula cu prefectura” și alte variațiuni pe aceeași temă, doar că bătutul șeii cînd iapa se face că nu înțelege se apropie mult de săritul excesiv peste cal. Unguresc, desigur.

  9. Ana-Maria Says:

    Am impresia că întrecere, după ora la care scrie, e din Vestul sălbatic şi de-acolo vestul începe abia cu Portugalia. Portugalie care a importat frica şi coerciţia din mai estica Spanie.

  10. intrecere Says:

    E intrecere, cum ar spune, fără să-și scrîntească limba lor șlefuită în profunzimile vestului, pînă și prietenii noștri necoercițizați.

    Descoperii, incitat, cum că vestul începe la stînga de meridianul Greenwich (așadar vestul e musai de stînga). Unu la mînă.

    Doi. La vest se află doar Irlanda și Portugalia, părți importante din Anglia și Spania, dar nu și catalanii, adică separatiștii Spaniei. Dacă nu iau virtuțile coerciției occidentale necorupte…
    la mînă.

    • Sorina Says:

      Cînd te referi la limba lor şlefuită în profunzimile vestului, ai în vedere protuberanţele dorsale austriece, mai dolofane, sau fesele nemţeşti bine strînse şi disciplinate?
      Mă bucur să te revăd, chiar aşa tu noaptea, eu cu noaptea în cap!

  11. intrecere Says:

    Oricum, la noi în Oahu nu se poate mai la vest decît înot.

    • bogdan Says:

      Eu, ca un naiv locvace, care pot fi simpatic la beutură :), păcat că beau cam rar, dacă la mine s-a referit dl. Intrecere, am fost de două ori în ultimii ani la Budapesta, unde am stat niște săptămâni cu totul. Podul cu lanțuri este de-a dreptul superb, cu leii care stau de strajă la extremități și reprezintă unul dintre punctele de atracție arhitectonice ale Europei. A fost deschis circulației în 1849.

      Doresc să spun că ungurii o duc foarte bine, în ciuda scenariilor pesimiste referitoare la ei pe care le construiesc unii dintre românașii noștri. Bineînțeles, eu m-am referit la unguri că fac parte din civilizația vestică și nu altcumva, din patriotism nu am băgat în această civilizație și Ardealul, precum Huntington, cu a lui linie fractală, a cărui hartă a fost prezentată pe vremuri de dl profesor Pruteanu.

      Sunt sigur că dacă ungurii ar ști că d-lui Intrecere nu-i place Széchenyi lánchíd și îi socotește ciudați s-ar întrista. Eu, sincer, de abia aștept să mai fac o vizită la ciudații ăștia, probabil de-aia îmi place Budapesta atâta, pentru că sunt maghiarii ciudați. Oricum, recomand cu căldură vizitarea acestui oraș, care este superb.

      • Sorina Says:

        Bogdane, te rog eu nu mai face atîta propagandă Ungariei, de parcă ai fi Elena Udrea a lor! Sîntem oameni în toată firea, ne putem alege singuri destinaţiile turistice şi nu numai!

      • bogdan Says:

        Sorina, chiar dacă mie îmi plac unguroaicele și Budapesta :), tu știi foarte bine că sunt un naționalist. Mai demult i-am spus d-lui Francisc, la niște exagerări ale d-sale, de fapt niște manifestări șovine și iredentiste ale d-lui Francisc, că așa cum am intrat în Budapesta în 1919, 1945 și 1956, nimic nu ne împiedică să intrăm și a patra oară, dacă vom fi siliți să facem asta, și tot atunci i-am adus aminte de evenimentele tragice pentru noi românii de la Ip, Trăznea și Moisei.

        Îmi place Budapesta, sunt îndrăgostit de acest oraș superb, dar mereu am în minte ca patriot român conceptul că pământul țării este sfânt și că acesta e singurul lucru care nu se negociază. Nu am nimic cu maghiarii, de aici, mai ales, dar și de aiurea, atunci când aceștia respectă caracterul de stat național unitar al țării noastre, România.

  12. Ana-Maria Says:

    La noi în Oaş(u) nu se poate mai la vest decât cu bâta pe spinare, întru fala coercițizării strămoşeşti.

  13. Ana-Maria Says:

    Nu, dar n-am găsit altă rimă!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: